Cum vrea Rusia să destabilizeze Republica Moldova. Noua etapă a războiul hibrid ANALIZĂ

Rusia a intensificat războiul hibrid în Republica Moldova, schimbând narativele agresiunii odată cu anunțul Chișinăului privind organizarea în toamna acestui an a referendumului pe tema aderării la UE și a scrutinului prezidențial, susțin analiștii consultați de ,,Adevărul”.

Rusia și-a intensificat războiul hibrid în Rep. Moldova. FOTO: Arhivă

Liderii de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că Rusia nu poate ataca militar Republica Moldova, dar duce un război hibrid menit să descurajeze economia, să producă haos, să destabilizeze țara pentru a schimba guvernarea pro-europeană și a deturna parcursul european al țării.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a reiterat că Rusia nu reprezintă în acest moment un pericol militar la adresa securității Republicii Moldova, dar duce, prin intermediul actorilor pro-ruși, războiul hibrid  care ar putea să se intensifice în contextul referendumului pe tema aderării la UE, dar și al scrutinului prezidențial din toamna anului 2024.

Opinia experților 

 „Adevărul” a discutat cu mai mulți experți despre noile strategii ale agresiunii hibride purtate de Federația Rusă contra Republicii Moldova, țară aflată al treilea an în imediata apropiere a războiului lansat de Rusia contra Ucrainei. Iar Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) de la Chișinău, susține că dezinformarea și propaganda rusească sunt mai intense acum, fiind promovate în mediul online prin intermediul canalelor și paginilor anonime.

,,Evident că odată cu ideea și lansarea referendumului un pic s-au schimbat unele narative. În primul rând, prima schimbare: intensitatea. Au apărut foarte multe canale anonime, foarte multe canale de limbă rusă și de limbă română care difuzează știri false și folosesc ca sursă pentru alte resurse din mass-media pentru a difuza aceste știri false. În doilea rând se schimbă narativul, fiind două tendințe majore: prima ține de denigrarea imaginii Uniunii Europene. Foarte des este folosit narativul că Uniunea Europeană înseamnă război, că acolo este sărăcie, că nu aduce nimic bun, având loc sub diferite forme, sub diferite limbaje.

Al doilea element ține de îndreptățirea acțiunilor Federației Ruse în Ucraina și față de Republica Moldova, dar și altele. Tot aici se pot include încercările propagandei ruse de a submina pacea interetnică în Republica Moldova, se încearcă a crea virtual niște conflicte dintre etniile din Republica Moldova care, de fapt, conviețuiesc în pace de zeci, sute de ani fără probleme și nu au existat probleme în acest sens.

Al treilea element: se lucrează foarte intens cu acele zone geografice din Republica Moldova: sudul -UTA Găgăuzia, nordul-municipiul Bălți, unde sunt iarăși localități în care locuiesc concentrat persoane de alte etnii sau care vorbesc limba rusă. Se încearcă foarte mult penetrarea acestor audiențe cu narative iarăși false despre război și despre Uniunea Europeană. Și dacă ne referim la alegerile prezidențiale, atunci noi observăm de un an că ținta principală a atacurilor informaționale este actualul președinte al Republicii Moldovei, Maia Sandu. Sunt foarte multe tentative de dezumanizare, deci deepfake-uri, fake-uri. Se joacă mult cu video, cu audio: tot felul de așa-zise știri absolut rupte de realitate, dar care din păcate, ajung la anumite categorii ale populației din cauza unei slabe educații a populației”, a declarat Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al IPIS. 

Scopul blocului Victoria

Un element al războiului hibrid este și lansarea la Moscova a blocului Victoria/ Pobeda de oligarhul fugar Ilan Șor, acesta coagulând forțe care sunt contra aderării țării la Uniunea Europeană, dar militând pentru apropierea ei de Rusia. 

,,Blocul Victoria, Pobeda este partea vizibilă, să-i spunem așa a lucrului. Ei nu se ascund, cred că rolul lor este mai mult să distragă atenția, fiindcă un potențial mare electoral nu-l au, deci rolul lor este dictat în mare parte de a face niște lucruri prin Găgăuzia, de a genera anumite conflicte în societatea noastră”, a mai afirmat Vadim Pistrinciuc.

Provocări de 9 mai 

Iar Andrei Curăraru, expertul în securitate al comunității WatchDog.md, admite că membrii acestui bloc pro-rus planifică destabilizări în data de 9 mai, zi în care la Chișinău va fi marcată Ziua Europei, simultan cu Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei. 

 ,,Deja observăm o intensificare a eforturilor forțelor pro-ruse. Am văzut la Moscova crearea blocului Victoria/ Pobeda care eminamente nu putea fi creat fără acceptul și susținerea deschisă a serviciilor secrete ruse. Manifestări politice în capitala Federației Ruse nu pot avea loc fără coordonarea cu acestea, dar și prezența diferitor figuri publice care trebuia să atragă atenția la acest eveniment dă dovadă că crearea blocului este coordonată. Vedem diversificarea surselor de finanțare și de utilizare creativă a finanțării Federației Ruse.

Am văzut acel milion de dolari ridicat de la cărăușii prezenți la crearea blocului Victoria/ Pobeda, dar și inițierea unei noi faze a livrării acelor carduri ,,Mir” care se pare vor fi electrice și vor fi utilizate fie cum propun transnistrenii prin extragerea banilor în regiune sau utilizarea lor pentru cumpărături, fie vor fi utilizate propagandistic doar pentru a spune că, iată banii sunt, dar sunt blocați de autoritățile centrale. Știm că simbolistica acestui bloc este cumva legată de 9 mai- victoria împotriva fascismului și anticipăm manifestații pe o scară mai largă decât anul trecut legate de acest fapt.

Potențiale provocări, inclusiv legate de utilizarea panglicii bicolore care reprezintă această agresiune a Federației Ruse în Ucraina, dar nu trebuie să scoatem din cărți și alte elemente, de exemplu, utilizarea destabilizărilor în regiunea transnistreană. Am văzut că ei cer instalarea de posturi noi, de control legate de hidrocentrala de la Rîbnița, acolo pot avea loc pretinse atacuri din partea ucrainenilor cu utilizarea dronelor, cum am mai văzut anterior”,  a declarat Andrei Curăraru. 

Pistă pentru campania de boicotare a referendumului

Expertul în securitate admite că ziua de 9 mai va fi folosită drept pistă pentru lansarea campaniei contra plebiscitului pe tema aderării la UE, considerând că manifestațiile anti-guvernamentale vor fi reluate în toamna anului 2024. 

,,Eu cred că 9 mai poate să fie un punct de lansare a acestei campanii de boicotare a referendumului. Știm că deja este utilizat activ narativul că Găgăuzia, de exemplu, a făcut un referendum cu zece ani în urmă și nu mai are nevoie să-l repete. În ceea ce privește protestele am observat că până când ele nu sunt organizate de partidele de stânga, fiecare făcând proteste separate. Înțelegem că, în vară, de obicei se reduce numărul de manifestații din cauza lucrărilor agricole, dar și în general a fluctuației mai mici în viața politică. De asta cred că putem să anticipăm că protestele vor fi reluate în toamnă când multe dintre problemele sociale și economice vor reveni, când va fi mai relevantă, inclusiv și problema exporturilor agricole, inclusiv în Federația Rusă, care ar putea, de exemplu, să le blocheze artificial, cum a mai făcut-o. Am văzut de mai multe ori că, spre exemplu, doamna Zaharova vorbea despre exportul de mere, unul dintre puținele domenii care este semnificativ pentru Republica Moldova și putem să anticipăm că aceste forțe pro-ruse vor utiliza ofensiv probleme social-economice ale țării noastre pentru a provoca proteste și pentru a radicaliza proprii susținători, dar și pentru a atrage dintre alegătorii indeciși”, a  mai spus Andrei Curăraru. 

Iar Kremlinul cheltuie sume impunătoare de bani pentru dezinformarea și propaganda, acțiuni în contextul războiului hibrid purtat prin intermediul actorilor pro-ruși, Ilan Șor fiind principalul dintre ei, mai susține Andrei Curăraru.

,,Anterior am văzut declarațiile din partea domnului Cernăuțeanu (n.r.-șeful Inspectoratului General al Poliției) că ar veni câteva milioane de dolari lunar pentru susținerea partidelor pro-ruse. Noi vedem cel puțin 3-4 canale care sunt activ utilizate în acest sens, acești cărăuși de bani, transferă prin intermediul criptomonedelor, utilizarea cardurilor care a fost o dată oprită, dar noi nu cunoaștem dacă acestea mai sunt utilizate și aici ar fi și un rol pentru Banca Națională a Moldovei să intervină mai activ, să ne spună dacă există carduri de debit anonimizate utilizate în Republica Moldova sau niște tranzacții mai suspecte în acest sens. Cred că evaluarea poliției poate să fie aproape de adevăr și dacă este calculăm că grupul Șor conține cel puțin patru partide, dar cred că mai multe, având în vedere numărul de partide noi înregistrate în perioada recentă, dar și capacitatea sa de a prelua alte partide, cum a mai făcut-o, și mai punem Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, dar și alte partide care ar putea să fie pretins europene, dar ulterior să fie reorientate, cred că vorbim de sume comparabile cu milioanele de euro sau chiar mai mult”, a adăugat Andrei Curăraru. 

Ce trebuie să facă autoritățile

Iar pentru a preveni dezinformarea și propaganda rusească, autoritățile moldovene trebuie să întreprindă mai multe acțiuni, inclusiv să instruiască populația în vederea identificării informațiilor false, dar și să informeze urgent despre tentativele de dezinformare, un proces care trebuie să fie de lungă durată, subliniază specialistul Vadim Pistrinciuc. 

,,La noi sunt organizații care au activități, proiecte, nu în ultimul rând autoritățile ar trebui să vadă care sunt sursele de finanțare a acestor rețele din mass-media sau din rețele sociale: cine sunt cei care le gestionează. Trebuie de văzut o evaluare juridică a activităților lor, fiindcă dezinformarea tot este o crimă, dacă doriți. Intensitatea crimei depinde dacă este o glumiță neaoșă sau sunt, de exemplu, subminate deciziile statului, securitatea, apărarea statului sau știri false care sunt menite să spargă, de fapt, pacea interetnică și aici merg tot felul de conflicte. Și iată, aici cele mai multe întrebări către justiție, către organele de forță care trebuie să dispună dacă este corect ceea ce se întâmplă sau nu.

Pe de altă parte, foarte mult depinde și de noi: tot ce înseamnă societate civilă, presă, lideri de opinie, persoane din mediul academic, lideri religioși, organizații neguvernamentale, personalități marcante, toți trebuie să fie implicați în acest proces pentru că de unul singur statul nu poate să creeze un perete care cumva să îngrădească acest perete informațional, fiindcă dacă astfel de perete s-ar fi creat, el ar trebui să curmeze drepturile folosirii internetului, ceea ce noi nu vrem. Să ni se ia un drept pentru a lupta împotriva unui fenomen, deci cumva trebuie de intervenit mai punctual și pentru asta este nevoie de un parteneriat foarte larg în societate și cei care se numesc astăzi influenceri, formatori de opinie din rețelele sociale și instituțiile statului”, a punctat Vadim Pistrinciuc. 

,,În general este nevoie de un control financiar mult mai strict decât ceea ce avem la moment pentru că fără această bază financiară toate aceste acțiuni nu pot fi limitate. Este nevoie de un audit și un control mai mare asupra felului cum se utilizează banii și cum se iau creditele la nivel local în aceste regiuni care sunt de multe ori utilizate și pentru scheme financiare. Am văzut că, de exemplu, Orheiul se creditează foarte mult pentru aceste proiecte de înfrumusețare și nu este clar pe cât de logice sunt aceste credite și cum autoritățile locale vor trebuie să retrocedeze acești bani. Este nevoie și de un control mai larg asupra activității online, poate o comunicare cu partenerii europeni în vederea creării canalelor de comunicare directe de comunicare cu rețelele de socializare, cu producătorii de conținut din Europa în vederea opririi acestor canale de dezinformare: dacă vorbim de Facebook, Instagram sau alte rețele.

Cooperarea pe linia serviciilor speciale în sensul în care ele pot furniza informații privind potențialele destabilizări care pot avea loc în Republica Moldova, dar și informații privind planurile Transnistriei și în general activități similare care sunt desfășurate în Uniunea Europeană în contextul integrării europene, în contextul alegerilor parlamentare europene care au loc în iunie curent, dar și o mobilizare mai mare și o comunicare mai mare cu publicul pentru că nu putem să contăm numai pe faptul că dacă se anulează activitatea negativă, că omul va decide în mod obligatoriu să susțină integrarea europeană sau să fie proactiv este nevoie și de o mobilizare a celor indeciși sau apatici care să vrea să participe în procesele electorale, fiindcă dacă există o participare mai largă a societății: intervenția în ele, corupția electorală etc devin mai scumpe și mai dificile”, a conchis Andrei Curăraru.